Pe 27 decembrie, creștinii ortodocși din întreaga lume sărbătoresc pe Sfântul Ștefan, unul dintre cei mai venerați sfinți ai creștinismului. Sfântul Ștefan, cunoscut și sub numele de Sfântul Mare Mucenic Ștefan, a fost un diacon și primul martir creștin. El este considerat unul dintre principalii martiri ai Bisericii primare și este venerat pentru curajul său, credința neclintită și pentru faptul că a dat mărturie pentru Hristos până la sfârșit. Sărbătoarea Sfântului Ștefan este una plină de semnificație și de tradiții, fiind marcată în mod special de către creștinii din România.
Sfântul Ștefan a trăit în Ierusalim în secolul I d.Hr. El a fost unul dintre cei șapte diaconi aleși de apostoli pentru a-i ajuta în slujirea bisericii și a împărțit cu generozitate bunurile sale cu cei săraci. În timpul domniei lui Irod Agripa, Sfântul Ștefan a fost acuzat de blasfemie împotriva lui Moise și a lui Dumnezeu și a fost condamnat la moarte prin lapidare. Cu o credință puternică în Hristos, Sfântul Ștefan a acceptat martiriul său cu demnitate și iertare, rugându-se pentru persecutorii săi înainte de a-și da ultima suflare.
În România, sărbătoarea Sfântului Ștefan este una deosebit de importantă și este marcată prin diverse tradiții și obiceiuri. În această zi, credincioșii participă la slujbe religioase speciale dedicate Sfântului Ștefan, unde se roagă pentru pace, iertare și binecuvântare. Mulți creștini merg la biserică pentru a aprinde lumânări și a se ruga înaintea icoanei sfântului, cerându-i ajutor și protecție în viața lor.
Unul dintre obiceiurile tradiționale din ziua Sfântului Ștefan este acela de a pregăti colaci și colivă, care sunt oferite în cinstea sfântului. Colacii sunt pâini rotunde, împletite și împodobite cu diferite ornamente, simbolizând unitatea și comunitatea creștină. Coliva este un fel de mâncare făcut din grâu fiert, nuci, miere și stafide, care este oferită ca pomană pentru sufletul sfântului și pentru sufletele celor răposați. Aceste preparate tradiționale sunt pregătite cu multă grijă și respect și sunt împărțite apoi credincioșilor și vecinilor în semn de generozitate și bunăvoință.
Tot în această zi, se obișnuiește ca oamenii să meargă la rude, prieteni sau la biserica de cartier pentru a-i vizita pe cei dragi și a le transmite urări de bine și sănătate. Este un prilej de întâlnire și de petrecere în familie, unde se discută, se râde și se împărtășesc momente frumoase împreună.
Pe lângă tradițiile culinare și sociale, în această zi se păstrează și obiceiul de a face fapte bune și de a ajuta pe cei săraci și nevoiași. Mulți oameni consideră că este important să împartă din belșugul lor cu cei care au nevoie și să ofere ajutor celor mai puțin norocoși. Astfel, ziua Sfântului Ștefan devine nu doar o sărbătoare religioasă, ci și un prilej de a practica milostenia și compasiunea față de ceilalți.
În cadrul tradiției românești, Sfântul Ștefan este considerat și un ocrotitor al familiilor, al copiilor și al celor care suferă. Se spune că în ziua Sfântului Ștefan, cerurile sunt deschise și rugăciunile credincioșilor sunt ascultate mai cu grijă. Astfel, mulți oameni își pun speranța și încrederea în rugăciunile adresate sfântului pentru a primi ajutor și alinare în momentele de nevoie.
În concluzie, sărbătoarea Sfântului Ștefan este una plină de semnificație și de tradiții pentru creștinii ortodocși din România. Această zi este marcată prin rugăciune, generozitate, milostenie și comuniune, oferind credincioșilor ocazia de a se apropia de Dumnezeu și de a se conecta cu valorile creștine fundamentale. Prin respectarea obiceiurilor și tradițiilor specifice acestei sărbători, românii își exprimă credința, recunoștința și iubirea față de Dumnezeu și față de semeni, întărind astfel unitatea și solidaritatea în comunitatea lor.