În România, anul 2024 a fost marcat de o creștere alarmantă a numărului de legi adoptate, fenomenul fiind descris ca o adevărată „inflație de legi”. Potrivit unui articol publicat pe portalul de specialitate Juridice.ro, în acel an a apărut zilnic câte o lege nouă, iar o dată la două zile și jumătate a fost adoptată o ordonanță de urgență.
Această avalanșă legislativă a stârnit numeroase discuții și controverse în rândul specialiștilor în drept, dar și în rândul cetățenilor obișnuiți. Creșterea exponențială a numărului de acte normative a ridicat semne de întrebare cu privire la calitatea acestora, la transparența procesului legislativ și la capacitatea sistemului judiciar de a face față acestei suprasolicitări.
Potrivit sursei citate, adoptarea unei legi zilnic și a unei ordonanțe de urgență la fiecare două zile și jumătate a generat confuzie și incertitudine în mediul juridic și economic. Un ritm atât de alert de adoptare a legilor poate conduce la inconsistente legislative, la suprapuneri între actele normative și la dificultăți în aplicarea acestora.
Specialiștii în drept atrag atenția că o asemenea „inflație de legi” poate avea consecințe negative asupra mediului de afaceri, creând un climat de incertitudine și instabilitate care descurajează investițiile și inovarea. De asemenea, cetățenii pot fi afectați în mod direct de această situație, întâmpinând dificultăți în a-și cunoaște drepturile și obligațiile sau în a se conforma noilor prevederi legale.
În plus, un alt aspect important care a fost adus în discuție în contextul acestei „inflații de legi” este eficiența sistemului legislativ. Adoptarea unui număr atât de mare de legi poate pune presiune pe instituțiile responsabile cu aplicarea acestora, ceea ce ar putea duce la o supraîncărcare a sistemului judiciar și la întârzieri în soluționarea proceselor.
De asemenea, este important de menționat că adoptarea într-un ritm atât de alert a unor acte normative poate afecta procesul democratic de consultare și dezbatere publică. O legislație adoptată în grabă și fără o analiză temeinică a consecințelor poate fi dezechilibrată și incompletă, lăsând loc interpretărilor și contestațiilor ulterioare.
În concluzie, fenomenul „inflației de legi” înregistrat în România în anul 2024 reprezintă o provocare majoră pentru sistemul juridic și pentru societate în ansamblu. Este necesară o abordare atentă și echilibrată a procesului legislativ, care să asigure calitatea, coerența și relevanța actelor normative adoptate, în beneficiul tuturor cetățenilor și al mediului de afaceri. Rezolvarea acestei probleme impune o revizuire a modului în care se elaborează și se adoptă legile, cu accent pe consultare publică, transparență și eficiență în procesul legislativ.