China a anunțat planuri ambițioase de a construi cel mai mare baraj hidroenergetic din lume în regiunea Tibetului, o mișcare care promite să revoluționeze producția de energie și să schimbe peisajul energetic mondial. Proiectul, denumit Barajul Zangmu, este parte a inițiativei de extindere a capacităților de producție de energie regenerabilă a Chinei, în conformitate cu obiectivele sale de a reduce emisiile de carbon și de a deveni o putere dominată de energie verde.
Barajul Zangmu este planificat să fie amplasat pe râul Brahmaputra (cunoscut și sub numele de Yarlung Tsangpo în Tibet), unul dintre cele mai mari râuri din Asia, care curge din Munții Himalaya, traversează Tibetul și India și se varsă în Golful Bengal. Construcția acestui baraj ar putea avea consecințe majore asupra regiunii și asupra țărilor din aval, precum India și Bangladesh, care depind de apele râului Brahmaputra pentru irigații, pescuit și alte activități economice.
Potrivit oficialilor chinezi, Barajul Zangmu ar urma să aibă o înălțime de aproximativ 116 metri și o capacitate de producție de aproximativ 60 de gigawați, depășind astfel orice alt baraj hidroenergetic existent în prezent. Proiectul ar putea genera suficientă energie pentru a alimenta milioane de gospodării și industrii, contribuind semnificativ la diversificarea mixului energetic al Chinei și la reducerea dependenței de combustibilii fosili.
Cu toate acestea, planurile de construire a Barajului Zangmu au stârnit îngrijorări și controverse în rândul comunităților locale, organizațiilor neguvernamentale și a altor țări din regiune. Unul dintre principalele motive de îngrijorare este impactul asupra mediului și asupra ecosistemului râului Brahmaputra, precum și posibilele consecințe asupra populațiilor indigene și a biodiversității unice din regiune.
De asemenea, există temeri legate de securitatea alimentară a țărilor din aval, care ar putea fi afectate de modificările în regimul hidrologic al râului Brahmaputra ca urmare a construcției barajului. India, în special, a exprimat îngrijorări cu privire la posibilele impacturi asupra resurselor de apă și asupra agriculturii din regiunea sa nord-estică, care se bazează în mare măsură pe apele râului Brahmaputra.
Pe de altă parte, oficialii chinezi susțin că Barajul Zangmu va fi o sursă crucială de energie regenerabilă, care va contribui la atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon și de combatere a schimbărilor climatice. De asemenea, ei afirmă că proiectul va aduce beneficii economice semnificative pentru regiunea Tibetului, prin crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și stimularea dezvoltării economice.
În pofida controversei și a îngrijorărilor exprimate, autoritățile chineze au început deja lucrările de construcție a Barajului Zangmu, subliniind determinarea lor de a finaliza proiectul într-un timp cât mai scurt posibil. Cu o investiție estimată la miliarde de dolari, acest proiect monumental este văzut ca o dovadă a ambițiilor Chinei de a deveni o superputere energetică și de a-și consolida poziția în domeniul energiei regenerabile.
În final, construcția Barajului Zangmu reprezintă un exemplu elocvent al dilemelor și provocărilor asociate cu dezvoltarea infrastructurii de energie regenerabilă la scară mare. Cu atât promisiuni de beneficii economice și energetice, cât și îngrijorări legate de impactul asupra mediului și a comunităților locale, acest proiect ridică întrebări importante privind echilibrul între dezvoltare și protecția mediului în contextul schimbărilor climatice globale.