Într-o mișcare care a stârnit controverse și dezbateri aprinse în România, președintele Klaus Iohannis a semnat un decret prin care Guvernul este împuternicit să emită ordonanțe în timpul vacanței parlamentare. Această decizie a generat reacții puternice din partea opoziției și a societății civile, care susțin că acest act ar putea submina separația puterilor în stat și ar putea permite Guvernului să adopte măsuri fără aprobarea Parlamentului.
Decretul semnat de președinte vine în contextul în care Parlamentul se află în vacanță și nu poate adopta legi sau emite ordonanțe de urgență. Această măsură îi oferă Guvernului posibilitatea de a emite ordonanțe în anumite domenii, cum ar fi economia, sănătatea sau educația, fără aprobarea prealabilă a Parlamentului. Acest lucru a ridicat întrebări cu privire la transparența și responsabilitatea deciziilor guvernamentale, deoarece ordonanțele emise în această perioadă pot fi adoptate fără o dezbatere publică adecvată.
Reprezentanții opoziției au criticat vehement decizia președintelui, acuzându-l că ar încălca principiile democratice și că ar favoriza Guvernul în detrimentul Parlamentului. Ei susțin că această măsură ar putea duce la adoptarea unor legi controversate sau la implementarea unor politici fără o analiză și dezbateri adecvate. De asemenea, societatea civilă a atras atenția asupra riscului ca această decizie să submineze baza democratică a statului de drept și să deschidă calea către abuzuri și corupție.
În replică, susținătorii președintelui au argumentat că această măsură este necesară pentru a asigura funcționarea eficientă a statului în perioada vacanței parlamentare și pentru a face față unor situații de urgență sau crize care ar putea apărea. Ei consideră că Guvernul trebuie să aibă instrumentele necesare pentru a răspunde prompt și eficient la diverse provocări, fără a fi blocat de lipsa unei majorități parlamentare sau de proceduri birocratice.
Această decizie a președintelui Klaus Iohannis a stârnit un val de critici și dezbateri în rândul clasei politice, al experților și al cetățenilor. Unii consideră că este o măsură necesară în contextul unei crize sau al unor situații de urgență, în timp ce alții o văd ca pe o amenințare la adresa democrației și a statului de drept. Este clar că această decizie va continua să genereze polemici și discuții aprinse în societatea românească în următoarea perioadă.