În urma alegerilor parlamentare din România, un profesor român de la prestigioasa Universitate Oxford, Corneliu Bjola, își exprimă părerea în legătură cu schimbările de direcție pe care le-ar trebui să le adopte noii lideri politici în ceea ce privește relația cu diaspora. Profesorul Bjola subliniază faptul că PNL și PSD, cele două mari partide care au pierdut candidații la turul întâi al alegerilor prezidențiale, par să revină în forță, în special PNL, unde strategia adoptată de Ludovic Orban, sub denumirea de „soluția Bolojan”, pare să dea rezultate.
Profesorul Bjola, cunoscut pentru expertiza sa în domeniul studiilor diplomatice, analizează cu atenție evoluțiile politice din România și oferă o perspectivă clară asupra direcției pe care ar trebui să o urmeze noii lideri politici, Lasconi și Bolojan, în ceea ce privește relația cu diaspora. Potrivit acestuia, este crucial ca partidele politice să își revizuiască strategiile și să acorde o atenție deosebită comunității de români din afara țării, având în vedere impactul pe care aceasta îl poate avea asupra viitorului politic al României.
Una dintre recomandările principale ale profesorului Bjola este consolidarea dialogului și implicarea mai activă a diasporei în procesul decizional din România. Astfel, el subliniază importanța creării unui cadru de colaborare eficient între noua clasă politică și reprezentanții diasporei, în vederea promovării intereselor și nevoilor comunității românești din străinătate. De asemenea, Bjola evidențiază necesitatea implementării unor politici clare și eficiente în sprijinul diasporei, care să faciliteze integrarea acestora în țara de origine și să le ofere posibilitatea de a contribui la dezvoltarea socială și economică a României.
În ceea ce privește partidele politice, Bjola subliniază importanța adaptării la noile realități și la așteptările electoratului, în special în ceea ce privește relația cu diaspora. El evidențiază faptul că PNL pare să fie pe drumul cel bun cu strategia Bolojan, care a demonstrat că poate atrage susținerea alegătorilor din diaspora. Cu toate acestea, profesorul Bjola subliniază că există încă mult de lucru de făcut în ceea ce privește consolidarea relației cu diasporei și că noul lider Lasconi trebuie să fie pregătit să abordeze această provocare cu determinare și viziune pe termen lung.
În final, profesorul Corneliu Bjola oferă o perspectivă optimistă asupra relației dintre diaspora românească și clasa politică din țară, subliniind importanța unei abordări proactive și a unei colaborări constructive între cele două părți. Apreciind progresul realizat până în prezent, dar recunoscând și provocările existente, Bjola încurajează noii lideri politici să adopte o abordare deschisă și receptivă față de nevoile și aspirațiile diasporei, în vederea construirii unei relații solide și durabile, care să contribuie la consolidarea democrației și a coeziunii sociale în România.