În urma unei investigații care a durat doi ani, Parchetul General a decis să clasifice un dosar penal legat de declarațiile controversate făcute de Călin Georgescu despre doi personaje istorice de seamă din România: Corneliu Zelea Codreanu, liderul mișcării legionare, și Ion Antonescu, generalul care a condus România în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Decizia de clasare a fost justificată de autorități prin faptul că faptele în cauză nu contravin legii penale sau nu au fost comise cu intenție criminală.
Călin Georgescu, cunoscut jurnalist, scriitor și politician român, a fost în centrul atenției după ce a făcut declarații publice despre figura lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare din perioada interbelică, și despre rolul lui Ion Antonescu în istoria României. Declarațiile sale au stârnit controverse și au fost criticate de unii pentru tonul lor incendiar și pentru interpretarea controversată a evenimentelor istorice.
Dosarul deschis de autorități pentru a investiga aceste declarații a fost în atenția opiniei publice și a avut un parcurs complex. Investigația a durat mai mult de doi ani, iar rezultatul final, respectiv clasarea dosarului, a fost primit cu reacții mixte din partea societății. Unii au salutat decizia parchetului, considerând-o ca pe o confirmare a libertății de exprimare, în timp ce alții au criticat decizia, susținând că declarațiile lui Călin Georgescu ar fi trebuit să fie supuse unei investigații mai amănunțite.
În comunicatul emis de Parchetul General, s-a subliniat că aspectele sesizate nu se încadrează în prevederile legale referitoare la infracțiuni și că nu există probe suficiente pentru a susține că faptele reclamate au fost comise cu intenție criminală. Această decizie a fost luată după o analiză atentă a probelor și a contextului în care au fost făcute declarațiile, precum și a legislației în vigoare.
Călin Georgescu, cel vizat de această investigație, a declarat că se simte eliberat de povara acestui dosar penal și că va continua să-și exprime opiniile cu aceeași deschidere și libertate. El a subliniat importanța libertății de exprimare într-o societate democratică și a reafirmat dreptul fiecărui cetățean de a-și exprima opiniile, indiferent de cât de controversate ar fi acestea.
Reacțiile la această decizie a parchetului au fost diverse și au evidențiat diviziuni în societatea românească în ceea ce privește interpretarea istoriei și a personajelor istorice. Unii au susținut că este important să se permită dezbateri deschise și libere despre evenimentele din trecut, în timp ce alții au atras atenția asupra necesității de a trata cu responsabilitate subiecte sensibile din istoria națională.
În final, clasarea acestui dosar penal a pus în lumină complexitatea relației dintre libertatea de exprimare și responsabilitatea publică, într-un context în care subiectele legate de istorie și de memoria colectivă rămân extrem de sensibile și de discutate în societatea românească. Decizia autorităților de a nu continua investigația în acest caz a generat dezbateri aprinse și a subliniat importanța unei abordări echilibrate și respectuoase în discuțiile despre trecutul istoric al unei națiuni.